In localitatea Manastirea Humorului - Bucovina, situata la circa 6 km de centrul statiunii turistice Gura Humorului, este vizitat valorosul monument de arhitectura medievala HUMOR, ridicat in anul 1530 de marele logofat Teodor Bubuiog. Primul in arhitectura medievala din Moldova este pridvorul deschis la care se adauga frumusetea picturii exterioare, realizate in anul 1536 de zugravul Toma din Suceava, atragand atentia in mod deosebit monumentala compozitie "Asediul Constantinopolului" . Dominanta in pictura este culoarea rosie, iar portretul ctitorului apare in tabloul votiv din gropnita.

Manastirea Humorului reprezinta si un important centru etonografic bucovinean, datorita mesterilor populari bine cunoscuti in ceea ce priveste confectionarea de costume populare, textile, impletituri.

Scurta prezentare

Tinut legendar de neasemuita frumusete, Manastirea Humorului incanta ochiul si aduce binefacere sufleteasca tuturor celor care au norocul sa o viziteze. Desi atestarea documentara a localitatii este relativ tarzie, din vremea domnitorului Alexandru cel Bun, locuitorii au vietuit aici din cele mai vechi timpuri: "Denumirea de Humor vine din vremuri ancestrale (Humor insemnand apa repede", denumire data in momentele grele din timpul incursiunii de prada a tatarilor, toponimia locala precum si legendele istorice amintind prezenta tatarilor aici inca de la inceputul feudalismului (1241)".

Stravechea asezare este situata in nord-estul tarii, pe valea raului Humor, vale strajuita de culmile semete si blande ale Obcinilor Mari. Armonia peisajelor determinata si de conlucrarea locuitorilor din zona cu natura creeaza un cadru inconfundabil. Acest tinut a fost remarcat de primii domnitori ai Moldovei si a devenit pentru vesnicie ctitorie sfanta, conturata de durabile ziduri manastiresti. Dumnezeu i-a dat locului frumusetea demna de renumita faima pe care o are.

Localitatea Manastirea Humorului impreuna cu cele doua sate componente, Plesa si Poiana Micului, se intinde pe o suprafata de cca 9600 ha, din care 2/3 zona impadurita, fiind astfel o asezare tipica zonei montane din partea de N-E a Carpatilor Orientali.

Vecinii comunei sunt: in partea de N si N-E Sucevita si Marginea, la E orasul Solca si comuna Cacica, la S este plasata statiunea turistica Gura Humorului, in partea de S-E comuna Frasin si in V comunele Frumosu si Vama.

De aici se pot initia drumetii pentru delectarea turistilor cu superbele peisaje bucovinene, deasemena putandu-se vizita salba de manastiri din Bucovina: Manastirea Humor, Manastirea Voronet, Manastirea Moldovita, Manastirea Sucevita.

Relieful: coline destul de usor accesibile, in marea lor majoritate impadurite cu foioase (fag) si conifere (brad si molid). Depresiunea Humorului este strajuita la V de Obcina Mare cu piscurile Toaca, Batca Secaturii, Ragoaza si Bobeica, iar la E Obcina Cacica cu varfurile Cacica, Piciorul Inalt si Dobrinul. Cele mai reprezentative culmi ale tinutului sunt: Varful Poiana Marului (1200 m), Culmea Triscior (1040 m), Bobeica (1100 m), Ragoaza (1074 m), Maghernita (1025 m), Toaca (1030 m), Plesa (830 m), Dobrin si altele.

Clima: temperat continentala caracteristica climatului montan cu o medie anuala a temperaturii aerului de 4-6 C (iarna -5 C, primavara 4,5 C, vara 16 C si toamna 1-2 C).

Flora: in paduri predomina molidul, bradul si fagul, iar in proportii mai reduse paltinul, frasinul, mesteacanul, arinul, scorusul etc.; dintre plantele medicinale mai frecvent intalnite putem enumera izma creata, secarica, fragii, barba ursului romanita; deasemenea zona este extrem de bogata in ciuperci comestibile (hribii, galbiorii, rascovii, pipincii, creasta cucosului, vinetelele si multe altele).

Fauna: in apele curate ale raului Humor inoata pastravul, cleanul scobarul, mreana etc.; in paduri te incanta ciripitul mierlei, al sticletilor, gugustiucilor si cintezoilor, facandu-se prezenta si forfota ciocanitorilor, huhurezilor, gaitelor, acvilelor imperiale si a pitulicilor; fondul de vanatoare este unul foarte bogat: mistreti, cerbi, caprioare, ursi dar si iepuri, lupi, vulpi, jderi si dihori.